PILDELE LUI SOLOMON
1. Pildele lui Solomon, fiul lui
David,
2. Folositoare pentru cunoasterea intelepciunii si a stapanirii de
sine,
3. Pentru intelegerea cuvintelor adanci, pentru dobandirea unei
indrumari bune, pentru dreptate, pentru dreapta judecata si
nepartinire,
4. Pentru a prilejui celor fara gand rau o judecata isteata, omului
tanar cunostinta si buna cugetare.
5. Sa ia aminte cel intelept si isi va spori stiinta, iar cel priceput
va dobandi iscusinta de a se purta,
6. Patrunzand cu mintea pildele si intelesurile adanci, graiurile celor
intelepti si talcuirea lor nepatrunsa.
7. Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii; cei fara minte
dispretuiesc intelepciunea si stapanirea de sine.
8. Asculta, fiul meu, invatatura tatalui tau si nu lepada indrumarile
maicii tale.
9. Caci ele sunt ca o cununa pe capul tau Si ca o salba imprejurul
gatului tau.
10. Fiul meu, de voiesc pacatosii sa te ademeneasca, nu te invoi,
11. Daca-ti spun: "Vino cu noi, sa ne punem la panda, ca sa varsam
sange, sa intindem curse fara cuvant celui neprihanit,
12. Sa-i inghitim de vii ca locuinta mortilor, si intregi, ca pe cei ce
se coboara in mormant.
13. Sa punem stapanire pe tot felul de lucruri scumpe, sa ne umplem de
prada casele noastre,
14. Fii partas la obstea noastra, o singura punga fi-va pentru
toti!"
15. Fiul meu, nu te intovarasi cu ei pe cale; abate piciorul tau din
cararea lor,
16. Caci picioarele lor alearga numai la rau, iar ei zoresc sa verse
sange.
17. Zadarnic se intind curse in vazul pasarilor!
18. Caci ei intind curse tocmai impotriva sangelui lor, si sufletului
lor isi intind ei laturi.
19. Aceasta este soarta celor lacomi de castig; lacomia le aduce
pierderea vietii.
20. Intelepciunea striga pe ulita si in piele isi ridica glasul
sau.
21. Ea propovaduieste la raspantiile zgomotoase; inaintea portilor
cetatii isi spune cuvantul:
22. "Pana cand, prostilor, veti iubi prostia? Pana cand, nebunilor,
veti iubi nebunia? Si voi, nestiutorilor, pana cand veti uri
stiinta?
23. Intoarceti-va iarasi la mustrarea mea si iata eu voi turna peste
voi duhul meu si va voi vesti cuvintele mele.
24. Chematu-v-am, dar voi n-ati luat aminte! Intinsu-mi-am mana si n-a
fost cine sa ia seama!
25. Ci ati lepadat toate sfaturile mele si mustrarile mele nu le-ati
primit.
26. De aceea si eu voi rade de pieirea voastra si ma voi bucura cand va
veni groaza peste voi,
27. Cand va veni peste voi necazul ca furtuna si cand nenorocirea ca
vijelia va va cuprinde.
28. Atunci ma vor chema, dar eu nu voi raspunde; din zori ma vor cauta
si nu ma vor afla,
29. Pentru ca ei au urat stiinta si frica de Dumnezeu n-au
ales-o,
30. Fiindca n-au luat aminte la sfaturile mele si cercetarea mea au
dispretuit-o.
31. Manca-vor din rodul caii lor si de sfaturile lor
satura-se-vor,
32. Caci indaratnicia omoara pe cei prosti si nepasarea pierde pe cei
fara minte;
33. Iar cel ce ma asculta va trai in pace si liniste si de rele nu se
va teme".
CAPITOLUL 2
Invatatura intelepciunii.
1. Fiul meu, de vei primi povetele
mele si sfaturile mele de le vei pastra,
2. Plecandu-ti urechea la intelepciune si inclinand inima ta spre buna
chibzuiala,
3. Daca vei chema prevederea si spre buna-cugetare iti vei indrepta
glasul tau,
4. Daca o vei cauta intocmai ca pe argint si o vei sapa ca si pe o
comoara,
5. Atunci vei pricepe temerea de Domnul si vei dobandi cunostinta de
Dumnezeu,
6. Caci Domnul da intelepciune; din gura Lui izvoraste stiinta si
prevederea;
7. El pastreaza mantuirea pentru oamenii cei drepti; El este scut
pentru cei ce umbla in calea desavarsirii;
8. El pazeste caile dreptatii si pe cararea celor cuviosi ai Lui sta de
veghe.
9. Atunci tu vei intelege dreptatea si buna judecata, calea cea dreapta
si toate potecile binelui.
10. Cand intelepciunea se va sui la inima ta si stiinta va desfata
sufletul tau,
11. Cand buna chibzuiala va veghea peste tine si intelegerea te va
pazi,
12. Atunci tu vei fi izbavit de calea celui rau si de omul care
graieste minciuna,
13. De cei ce parasesc caile cele drepte, ca sa umble pe drumuri
intunecoase,
14. De cei ce se bucura cand fac rau si se veselesc cand umbla pe
poteci intortochiate,
15. Ale caror carari sunt strambe si ratacesc pe cai piezise.
16. Atunci tu vei scapa de femeia care este a altuia, de straina ale
carei cuvinte sunt ademenitoare,
17. Care lasa pe tovarasul ei din tinerete si uita de legamantul
Dumnezeului ei,
18. Caci ea se pleaca impreuna cu casa ei spre moarte si drumul ei duce
in iad;
19. Nimeni din cei ce se duc la ea nu se mai intoarce si niciunul nu
mai afla cararile vietii.
20. Drept aceea mergi pe calea oamenilor celor buni si pazeste cararile
celor drepti,
21. Caci cei drepti vor locui pamantul si cei fara de prihana vor
salaslui pe el;
22. Iar cei fara de lege vor fi nimiciti de pe pamant si cei
necredinciosi vor fi smulsi de pe el.
CAPITOLUL 3
Indemnare la fapte bune. Lauda intelepciunii.
1. Fiul meu, nu uita invatatura mea
si inima ta sa pazeasca sfaturile mele,
2. Caci lungime de zile si ani de viata si propasire ii se vor
adauga.
3. Mila si adevarul sa nu te paraseasca; leaga-le imprejurul gatului
tau, scrie-le pe tabla inimii tale;
4. Atunci vei afla har si bunavointa inaintea lui Dumnezeu si a
oamenilor.
5. Pune-ti nadejdea in Domnul din toata inima ta si nu te bizui pe
priceperea ta.
Pe toate caile tale gandeste la Dansul si El iti va netezi toate
cararile tale.
7. Nu fii intelept in ochii tai; teme-te de Dumnezeu si fugi de
rau;
8. Aceasta va fi sanatate pentru trupul tau si o inviorare pentru
oasele tale.
9. Cinsteste pe Domnul din averea ta si din parga tuturor roadelor
tale.
10. Atunci jitnitele tale se vor umple de grau si mustul va da afara
din teascurile tale.
11. Fiul meu, nu dispretui certarea Domnului si nu simti scarba pentru
mustrarile Lui,
12. Caci Domnul cearta pe cel pe care-l iubeste si ca un parinte
pedepseste pe feciorul care ii este drag.
13. Fericit este omul care a aflat intelepciunea si barbatul care a
dobandit pricepere,
14. Caci dobandirea ei este mai scumpa decat argintul si pretul ei mai
mare decat al celui mai curat aur.
15. Ea este mai pretioasa decat pietrele scumpe; nici un rau nu i se
poate impotrivi si e bine-cunoscuta tuturor celor ce se apropie de ea;
nimic din cele dorite de tine nu se aseamana cu ea.
16. Viata lunga este in dreapta ei, iar in stanga ei, bogatie si slava;
din gura ei iese dreptatea; legea si mila pe limba le poarta.
17. Caile ei sunt placute si toate cararile ei sunt caile pacii.
18. Pom al vierii este ea pentru cei ce o stapanesc, iar cei care se
sprijina pe ea sunt fericiti.
19. Prin intelepciune, Domnul a intemeiat pamantul, iar prin intelegere
a intarit cerurile.
20. Prin stiinta Sa a deschis adancurile si norii picura roua.
21. Fiul meu, sa nu se departeze acestea dinaintea ochilor tai;
pastreaza intelepciunea si buna chibzuiala,
22. Caci ele sunt viata sufletului tau si podoaba pentru gatul
tau.
23. Atunci tu vei merge fara teama pe calea ta si piciorul tau nu se va
poticni.
24. De te culci, nu-ti va fi teama, iar de adormi, somnul tau va fi
dulce.
25. Sa nu te temi de frica fara veste si nici de vreo navala a celor
pacatosi,
26. Ca Domnul este nadejdea ta si va feri piciorul tau de cursa.
27. Nu zabovi a face bine celui ce are nevoie, cand ai putinta sa-i
ajuti.
28. Nu spune aproapelui tau: "Du-te si vino, maine iti voi da!", cand
poti sa-i dai acum.
29. Nu pune la cale raul impotriva aproapelui tau, cand el locuieste
fara grija langa tine.
30. Nu te certa cu nimeni fara pricina, de vreme ce nu ti-a facut nici
un rau.
31. Nu ravni sa fii ca omul silnic si nu alege nici una din caile
lui;
32. Caci omul cu gand rau este urat de Domnul, iar de cei drepti El
este mai aproape.
33. Domnul blesteama casa celui fara de lege si binecuvanteaza
adaposturile celor drepti.
34. De cei batjocoritori El rade, iar celor smeriti le da har.
35. Cei intelepti vor mosteni marirea, iar cei nebuni vor avea parte de
ocara.
CAPITOLUL 4
Inlaturarea prilejului spre pacat.
1. Ascultati, fiilor, invatatura
tatalui si luati aminte sa cunoasteti buna chibzuiala,
2. Caci eu va dau invatatura buna: Nu parasiti povata mea.
3. Caci si eu am fost fecior la tatal meu, singur, si cu duiosie iubit
la mama mea
4. Si el ma invata si-mi zicea: "Inima ta sa pastreze cuvintele inimii
mele, pazeste poruncile mele si vei fi viu.
5. Aduna intelepciune, dobandeste pricepere! Nu le uita si nu te
departa de la cuvintele gurii mele!
6. Nu o lepada si ea te va pazi; iubeste-o si ea va sta de veghe.
7. Iata inceputul intelepciunii: Agoniseste intelepciunea si cu pretul
a tot ce ai, capata priceperea.
8. Pretuieste-o mult si ea te va inalta; ea te va ridica in slavi daca
o vei imbratisa.
9. Ea va pune cununa de daruri pe capul tau si te va impodobi cu
diadema de mare cinste.
10. Asculta, fiul meu si primeste cuvintele mele si anii vietii tale se
vor inmulti.
11. Eu te voi invata calea intelepciunii si te voi purta pe caile
dreptatii.
12. Cand vei merge, pasii tai nu vor sovai si, chiar de vei alerga, nu
te vei poticni.
13. Tine cu tarie invatatura si nu o parasi, pazeste-o caci ea este
viata ta.
14. Nu apuca pe calea celor fara de lege si nu pasi pe drumul celor
rai.
15. Ocoleste-o si nu merge pe ea, treci pe alaturea si du-te mai
departe;
16. Caci ei nu dorm pana nu faptuiesc rau si nu-i mai prinde somnul
pana nu fac pe cineva sa cada.
17. Caci ei se hranesc din paine agonisita prin faradelege si beau vin
dobandit prin asuprire.
18. Calea dreptilor e ca zarea diminetii ce se mareste mereu pana se
face ziua mare;
19. Iar calea celor fara de lege e ca intunericul si ei nici nu
banuiesc de ce se pot impiedica.
20. Fiul meu, ia aminte la graiurile mele; la povetele mele pleaca-ti
urechea ta!
21. Nu le scapa din ochi, pastreaza-le inlauntrul inimii tale,
22. Caci ele sunt viata pentru cei ce le pun in fapta si doctorie
pentru tot trupul omenesc.
23. Pazeste-ti inima mai mult decat orice, caci din ea tasneste
viata.
24. Leapada din gura ta orice cuvinte cu inteles sucit, alunga de pe
buzele tale viclenia.
25. Ochii tai sa priveasca drept inainte si genele tale drept inainte
sa caute.
26. Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale si toate cararile
tale sa fie bine chibzuite.
27. Nu te abate nici la dreapta, nici la stanga, tine piciorul tau
departe de rau.
28. Caci cararile drepte le pazeste Domnul, iar cele strambe sunt cai
rele.
29. El va face drepte caile tale si mergerea ta o va face sa fie in
pace.
CAPITOLUL 5
Ferirea de desfranare. Indreptarea spre curatie.
l. Fiul meu, ia aminte la
intelepciunea mea si la sfatul meu cel bun pleaca urechea ta,
2. Ca sa-ti poti pastra judecata si ca buzele tale sa pazeasca
stiinta.
3. Nu te uita la femeia lingusitoare, caci buzele celei straine picura
miere si cerul gurii sale e mai alunecator decat untdelemnul,
4. Dar la sfarsit ea este mai amara decat pelinul, mai taioasa decat o
sabie cu doua ascutisuri.
5. Picioarele ei coboara catre moarte; pasii ei duc de-a dreptul in
imparatia mortii.
6. Ea nu ia seama la calea vietii, pasii ei merg in nestire, nici ea nu
stie unde.
9. Si acum, fiul meu, asculta-ma si nu te indeparta de la cuvintele
gurii mele.
8. Fereste-ti calea ta de ea si nu te apropia de usa casei ei,
9. Ca sa nu dai vartutea ta altora si anii tai unuia fara de
mila;
10. Ca strainii sa nu se indestuleze de stradania ta si ostenelile tale
sa nu treaca in casa altuia;
11. Ca sa nu suspini la sfarsit, cand trupul tau si carnea ta vor fi
fara de vlaga,
12. Si sa zici: "Pentru ce am urat povata si de ce inima mea a urgisit
certarea?
13. De ce nu am ascultat de indemnul dascalilor mei si spre cei ce ma
invatau n-am plecat urechea mea?
14. Putin a trebuit sa nu ma nenorocesc, in plina adunare si in
mijlocul obstei".
15. Bea apa din putul tau si din paraiasele care curg din izvorul
tau.
16. Sa nu se risipeasca izvoarele tale pe ulita, nici paraiele tale
prin piete.
17: Sa fie numai pentru tine singur, iar nu pentru strainii care sunt
cu tine!
18. Binecuvantat sa fie izvorul tau si sa te mangai cu femeia ta din
tinerete.
19. Cerboaica preaiubita si gazela plina de farmec sa-ti fie ea;
dragostea de ea sa te imbete totdeauna si iubirea ei sa te
desfateze.
20. Pentru ce, fiul meu, sa te momeasca femeie straina si tu sa
imbratisezi sanul unei necunoscute?
21. Caci cararile omului sunt inaintea Domnului si El ia seama la toate
caile lui.
22. Cel fara de lege este prins in laturile faradelegilor lui si de
funiile pacatelor lui este infasurat.
23. El va muri in pacatele lui si de multimea nebuniei lui va
pieri.
CAPITOLUL 6
Indemn la munca cinstita si la viata curata.
1. Fiul meu, daca te-ai pus chezas
pentru prietenul tau, daca ai dat mana pentru altul,
2. Atunci te-ai prins prin fagaduieli iesite din gura ta si te-ai legat
prin cuvintele gurii tale.
3. Fa dar, fiul meu, aceasta: o, izbaveste-te. Si fiindca ai cazut in
mainile aproapelui tau, du-te si cazi la picioarele aproapelui tau si-l
roaga;
4. Nu da somn ochilor tai, nici dormitare genelor tale.
5. Si te izbaveste ca o caprioara din mana vanatorului si ca o pasare
din mana pasararului.
6. Du-te, lenesule, la furnica si vezi munca ei si prinde minte!
7. Ea, care nu are nici mai-mare peste ea, nici indrumator, nici
sfatuitor,
8. Isi pregateste de cu vara hrana ei si isi strange la seceris
mancare. Sau mergi la albina si vezi cat e de harnica si ce lucrare
iscusita savarseste. Munca ei o folosesc spre sanatate si regii si
oamenii de rand. Ea e iubita si laudata de toti, desi e slaba in
putere, dar e minunata cu iscusinta.
9. Pana cand, lenesule, vei mai sta culcat? Cand te vei scula din
somnul tau?
10. "Putin somn, inca putina atipire, putin sa mai stau in pat cu
mainile incrucisate!"
11. Iata vine saracia ca un trecator si nevoia te prinde ca un talhar.
Dar daca nu vei lenevi, atunci va veni secerisul tau ca un izvor, iar
lipsa va fi departe de tine.
12. Omul de nimic, omul necinstit si viclean umbla cu minciuna pe
buze.
13. Face cu ochiul, da din picioare, face semne cu degetele.
14. in inima lui e viclesug, pururea se gandeste la rau si seamana
galceava.
15. Pentru aceasta fara de veste va veni peste el prapadul, nimicit va
fi dintr-o data si fara leac.
16. Sase sunt lucrurile pe care le uraste Domnul, ba chiar sapte de
care se scarbeste cugetul Sau:
17. Ochii mandri, limba mincinoasa, mainile care varsa sange
nevinovat,
18. Inima care planuieste ganduri viclene, picioare grabnice sa alerge
spre rau,
19. Martorul mincinos care spune minciuni si cel care seamana vrajba
intre frati.
20. Pazeste, fiule, povata tatalui tau si nu lepada indemnul maicii
tale.
21. Leaga-le la inima ta, pururea atarna-le de gatul tau.
22. Ele te vor conduce cand vei vrea sa mergi; in vremea somnului te
vor pazi, iar cand te vei destepta vor grai cu tine.
23. Ca povata este un sfesnic bun si legea o lumina, iar indemnurile
care dau invatatura sunt calea vietii.
24. Ele te vor pazi de femeia vicleana, de limba cea ademenitoare a
celei straine.
25. Nu dori frumusetea ei intru inima ta si sa nu te vaneze cu genele
ei.
26. Ca femeia desfranata umbla dupa o bucata de paine, pe cand
femeia-sotie doreste un suflet de mare pret.
27. Oare poate pune cineva foc in sanul lui, fara ca vesmintele lui sa
nu arda?
28. Sau va merge cineva pe carbuni fara sa i se friga talpile?
29. Asa este cu cel ce se duce la femeia aproapelui sau: nimeni din cei
ce se ating de ea nu va ramane nepedepsit.
30. Nimeni nu dispretuieste un hot pentru ca a furat ca sa-si astampere
foamea;
31. Dar cand a fost prins, el da inapoi inseptit, intoarce tot ceea ce
are in casa lui.
32. Cel ce se desfraneaza insa cu o femeie este lipsit de minte, se
pierde pe el insusi facand astfel;
33. El nu dobandeste decat bataie, iar ocara lui niciodata nu se
sterge.
34. Pizma trezeste mania omului defaimat si el este fara mila in ziua
razbunarii;
35. El nu se uita la nici un pret de rascumparare, si chiar cand ii vei
spori darurile, tot nu se imblanzeste.
CAPITOLUL 7
Ferirea de desfranare.
1. Fiul meu; pazeste spusele mele si
indrumarile mele ascunde-le la tine.
2. Pastreaza sfaturile mele ca sa ramai in viata si oranduielile mele
ca lumina ochilor tai.
3. Leaga-le pe degetele tale, scrie-le pe tabla inimii tale!
4. Spune intelepciunii: "Tu esti sora mea!", si numeste priceperea
prietena ta,
5. Ca ea sa te pazeasca de femeia straina, de femeia altuia, ale carei
cuvinte sunt ademenitoare.
6. Odata stam la fereastra casei mele si priveam printre gratii,
7. Si am zarit printre cei lipsiti de minte, am vazut un tanar fara
pricepere.
8. El trecea pe ulita pe langa coltul casei ei si se indrepta catre
locuinta ei.
9. Era in amurgul serii unei zile, cand se lasa umbra si intunericul
noptii.
10. Si iata o femeie il intampina, avand infatisare de desfranata si cu
prefacatorie in inima;
11. Apriga si de netinut in frau, picioarele ei nu se mai odihneau in
casa;
12. Cand in casa, cand afara, stand la panda langa orice colt.
13. Ea il apuca si-l saruta si cu o cautatura obraznica ii zise:
14. "Trebuia sa aduc jertfe de pace; astazi am implinit fagaduintele
mele;
15. Pentru aceasta am iesit in intampinarea ta, ca sa te caut si iata
ca te-am gasit.
16. Cu scoarte am gatit patul meu, cu asternuturi de in din
Egipt,
17. Cu miresme am stropit patul meu, cu mir, aloe si chinamon.
18. Vino, sa ne imbatam de iubire pana dimineata, sa ne cufundam in
desfatari de dragoste,
19. Ca barbatul meu nu este acasa, plecat-a la drum departe,
20. Luat-a cu dansul o punga cu bani si se va intoarce acasa la luna
plina!"
21. Ea il ademeni prin multimea cuvintelor ei si-l smulse prin
graiurile ademenitoare ale buzelor sale;
22. El incepu sa mearga dintr-o data dupa ea, ca un bou la junghiere si
ca un cerb care se zoreste spre capcana,
23. Pana cand o sageata ii strapunge ficatul; dupa cum o pasare
grabeste spre lat si nu-si da seama ca acolo isi sfarseste viata.
24. Si acum, fiule, asculta-ma si ia aminte la cuvintele gurii
mele!
25. Inima ta sa nu se plece spre caile ei si nu te rataci pe potecile
ei,
26. Caci ea a ranit pe multi si pe foarte multi i-a omorat.
27. Casa ei sunt caile iadului, care duc la camarile mortii.
CAPITOLUL 8
Despre adevarata intelepciune.
l. Oare intelepciunea nu striga ea
si priceperea nu-si ridica glasul sau?
2. Pe varfurile cele mai inalte, pe cale, la raspantiile drumurilor
sta,
3. Pe langa porti, in imprejurimile cetatii, la intrarea portilor,
striga tare:
4. "Catre voi, oamenilor, se indreapta strigatul meu si glasul meu
catre voi, fii ai oamenilor.
5. Voi, cei simpli, invatati cumintenia si voi, cei nebuni,
inteleptiti-va!
6. Ascultati, caci voi spune lucruri marete si buzele mele se deschid
pentru a inalta ceea ce este drept;
7. Caci gura mea graieste adevarul si buzele mele se dezgusta de
faradelege.
8. Toate graiurile gurii mele sunt intru dreptate, in ele nu este nimic
sucit si fara rost;
9. Toate sunt lamurite pentru cel priceput si drepte pentru cei ce au
aflat stiinta.
10. Luati invatatura mea mai degraba decat argintul si stiinta mai mult
decat aurul cel mai curat,
11. Caci intelepciunea este mai buna decat pietrele pretioase si nici
lucrurile cele mai pretioase nu au valoarea ei.
12. Eu, intelepciunea, locuiesc impreuna cu prevederea si stapanesc
stiinta si buna-chibzuiala.
13. Frica de Dumnezeu este urgisirea raului. Mandria si obraznicia,
calea rautatii si gura cea apriga le urasc eu.
14. Al meu este sfatul si buna-chibzuiala, eu sunt priceperea, a mea
este puterea.
15. Prin mine imparatesc imparatii si principii randuiesc
dreptatea.
16. Prin mine carmuiesc dregatorii si mai-marii sunt judecatorii
pamantului.
17. Eu iubesc pe cei ce ma iubesc si cei ce ma cauta ma gasesc.
18. Cu mine este bogatia si marirea, averea vrednica de cinste si
dreptatea.
19. Rodul meu e mai bun decat aurul si decat aurul cel mai curat, si
ceea ce vine de la mine este mai de pret decat argintul lamurit.
20. Merg pe calea dreptatii, in mijlocul cailor judecatii drepte,
21. Ca sa dau celor ce ma iubesc bogatii si sa le umplu camarile
lor.
22. Domnul m-a zidit la inceputul lucrarilor Lui; inainte de lucrarile
Lui cele mai de demult.
23. Eu am fost din veac intemeiata de la inceput, inainte de a se fi
facut pamantul.
24. Nu era adancul atunci cand am fost nascuta, nici chiar izvoare
incarcate cu apa.
25. Inainte de a fi fost intemeiati muntii si inaintea vailor eu am
luat fiinta.
26. Cand inca nu era facut pamantul, nici campiile, nici cel dintai fir
de praf din lume,
27. Cand El a intemeiat cerurile eu eram acolo; cand El a tras bolta
cerului peste fata adancului,
28. Cand a intarit norii sus si izvoarele adancului curgeau din
belsug,
29. Cand El a pus hotar marii, ca apele sa nu mai treaca peste tarmuri
si cand El a asezat temeliile pamantului,
30. Atunci eu eram ca un copil mic alaturi de El, veselindu-ma in
fiecare zi si desfatandu-ma fara incetare in fata Lui;
31. Dezmierdandu-ma pe rotundul pamantului Lui si gasindu-mi placerea
printre fiii oamenilor.
32. Si acum, fiilor, ascultati-ma! Fericiti sunt cei ce pazesc caile
mele!
33. Ascultati invatatura, ca sa ajungeti intelepti, si nu o
lepadati.
34. Fericit este omul care asculta de mine si vegheaza in fiecare zi la
portile mele si cel ce strajuieste langa pragul casei mele!
35. Cel ce ma afla, a aflat viata si dobandeste har de la Domnul;
36. Iar cel ce pacatuieste impotriva mea isi pagubeste viata lui. Toti
cei ce ma urasc pe mine iubesc moartea".
CAPITOLUL 9
Chemarea prieteneasca a intelepciunii.
1. Intelepciunea si-a zidit casa
rezemata pe sapte stalpi,
2. A injunghiat vite pentru ospat, a pregatit vinul cu mirodenii si a
intins masa sa.
3. Ea a trimis slujnicele sale sa strige pe varfurile dealurilor
cetatii:
4. "Cine este neintelept sa intre la mine!" Si celor lipsiti de
buna-chibzuiala le zice:
5. "Veniti si mancati din painea mea si beti din vinul pe care eu l-am
amestecat cu mirodenii.
6. Parasiti neintelepciunea ca sa ramaneti cu viata si umblati pe calea
cea dreapta a priceperii!"
7. Cel ce cearta pe batjocoritor isi atrage dispretul, si cel ce
dojeneste pe cel fara de lege isi atrage ocara.
8. Nu certa pe cel batjocoritor ca sa nu te urasca; dojeneste pe cel
intelept, si el te va iubi.
9. Da sfat celui intelept, si el se va face si mai intelept; invata pe
cel drept, si el isi va spori stiinta lui.
10. Inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu si priceperea este
stiinta Celui Sfant.
11. Caci prin Domnul se vor inmulti zilele tale si se vor adauga tie
ani de viata.
12. Daca tu esti intelept, esti intelept pentru tine, si daca esti
batjocoritor, singur vei purta ponosul.
13. Nebunia este o femeie galagioasa, proasta si care nu stie
nimic.
14. Ea sta la usa casei sale, pe un scaun inalt si striga,
15. Ca sa pofteasca pe cei ce trec pe drum si pe cei ce merg pe calea
lor fara sa se abata:
16. "Cine este neintelept sa intre la mine!" Si celui lipsit de
buna-chibzuiala ii zice:
17. "Apa furata e mai placuta si painea mancata pe furis are gust mai
bun".
18. Si omul nu stie ca acolo sunt numai umbre, iar cei pe care ii
pofteste nebunia se afla de mult in adancurile seolului (locuinta
mortilor).
CAPITOLUL 10
Dreptatea.
l. Pildele lui Solomon. Fiul
intelept inveseleste pe tatal sau, iar cel nebun este supararea maicii
lui.
2. Nu sunt de nici un folos comorile dobandite prin faradelege; numai
dreptatea scapa de la moarte.
3. Domnul nu lasa sa piara de foame sufletul celui drept; insa el
respinge lacomia celor fara de lege.
4. Mana lenesilor pricinuieste saracie, iar mana celor intelepti aduna
avutii.
5. Cel ce aduna in timpul verii este un om prevazator, iar cel care
doarme in vremea secerisului este de ocara.
6. Binecuvantarea Domnului vine pe capul celui drept, iar ocara acopera
fata celor fara de lege.
7. Pomenirea celui drept este spre binecuvantare, iar numele celor
nelegiuiti va fi blestemat.
8. Cel cu inima inteleapta primeste sfaturile, iar cel nebun graieste
vorbe spre pieirea lui.
9. Cel ce umbla intru neprihanire umbla pe cale sigura, iar cel ce
umbla pe cai laturalnice va fi dat de gol.
10. Cel ce clipeste din ochi va fi pricina de suparare; iar cel care
cearta cu inima buna asaza pacea.
11. Izvor de viata este gura celui drept, dar gura celor fara de lege,
izvor de nedreptate.
12. Ura aduce cearta, iar dragostea acopere toate cusururile.
13. Pe buzele omului priceput se afla intelepciunea; toiagul este
pentru spatele celui lipsit de chibzuinta.
14. Cei intelepti ascund stiinta, iar gura celui fara de socotinta este
o nenorocire apropiata.
15. Avutia este pentru cel bogat o cetate intarita; nenorocirea celor
sarmani este saracia lor.
16. Agonisita celui drept este spre viata; roadele celui fara de lege
spre pacat;
17. Cel ce pazeste invatatura apuca pe calea vietii, iar cel ce leapada
certarea rataceste.
18. Cel care ascunde ura are buze mincinoase; cel ce raspandeste
defaimarea este un nebun.
19. Multimea cuvintelor nu scuteste de pacatuire, iar cel ce-si tine
buzele lui este un om intelept.
20. Limba omului drept este argint curat, dar inima celor fara de lege
este lucru de putin pret.
21. Buzele celui drept calauzesc pe multi oameni, iar cei nebuni mor
din pricina ca nu sunt priceputi.
22. Numai binecuvantarea Domnului imbogateste, iar truda zadarnica nu
aduce spor.
23. Ca o pricina de bucurie este pentru nebun savarsirea unei fapte
rusinoase; la fel este cu intelepciunea pentru omul priceput.
24. De ceea ce se teme cel nelegiuit nu scapa, iar cererea celor drepti
(Dumnezeu) o implineste.
25. Precum trece furtuna, asa piere si cel fara de lege, iar dreptul
este ca o temelie neclintita.
26. Precum este otetul pentru dinti si fumul pentru ochi, asa este omul
lenes pentru cei ce-l pun la treaba.
27. Frica de Dumnezeu lungeste zilele (omului), iar anii celor fara de
lege sunt putini.
28. Nadejdea celor drepti este numai bucurie, iar nadejdea celor
pacatosi sfarseste in rau.
29. Calea Domnului este o intaritura pentru cel desavarsit si o
prabusire pentru cei ce savarsesc faradelegi.
30. Niciodata cel drept nu se va clatina, iar cei nelegiuiti nu vor
locui pamantul.
31. Gura celui drept rodeste intelepciune, iar limba urzitoare de rele
aduce pierzare.
32. Buzele celui drept cunosc bunavoirea, iar gura pacatosilor
strambatatea.
CAPITOLUL 11
Folosul si piedicile in calea dreptatii.
l. Cantarul stramb este urgisit de
Domnul, si cantarirea dreapta este placerea Lui.
2. Daca vine mandria, va veni si ocara, iar intelepciunea este cu cei
smeriti.
3. Neprihanirea poarta pe cei drepti, iar strambatatea prapadeste pe
cei vicleni.
4. La nimic nu foloseste bogatia in ziua maniei; numai dreptatea
izbaveste de moarte.
5. Dreptatea netezeste calea celui fara prihana, iar cel fara de lege
va cadea prin faradelegea lui.
6. Dreptatea izbaveste pe cei drepti, iar cei vicleni vor fi prinsi
prin pofta lor.
7. La moartea omului drept ramane nadejdea, iar la moartea celui
pacatos piere nadejdea.
8. Dreptul scapa din stramtorare, si cel fara de lege ii ia
locul.
9. Faptuitorul de rele prabuseste cu gura pe aproapele lui, iar prin
stiinta celor drepti va fi mantuit.
10. De propasirea celor drepti cetatea se bucura, iar cand pier cei
fara de lege ea tresalta de veselie.
11. Prin binecuvantarea oamenilor drepti cetatea merge inainte, iar
prin gura celor nelegiuiti ajunge ruina.
12. Cel nepriceput urgiseste pe aproapele lui, iar omul cu
buna-chibzuiala tace.
13. Graitorul de rele da pe fata lucruri de taina, iar omul cu duhul
cumpanit le tine ascunse.
14. Unde lipseste carmuirea, poporul cade; izbavirea sta in multimea
sfetnicilor.
15. Celui ce se pune chezas pentru un strain ii merge rau; cel ce nu se
pune chezas sta la adapost.
16. Femeia cu purtare buna agoniseste cinstire, iar cea care uraste
cinstea e o rusine. Nu lenesii ci silitorii agonisesc avere.
17. Omul milostiv isi face bine sufletului sau, pe cand cel fara mila
isi chinuieste trupul sau.
18. Cel nelegiuit capata un castig inselator, iar cel ce seamana
dreptatea, o rasplata adevarata.
19. Cel ce umbla dupa dreptate ajunge la viata, iar cel ce fuge dupa
rau, la moarte.
20. Pe cei cu inima vicleana ii urgiseste Domnul; placerea Lui este
spre cei fara prihana.
21. Incetul cu incetul pacatosul nu va ramane nepedepsit, iar neamul
celor drepti va fi mantuit.
22. Inel de aur in ratul porcului, asa este femeia frumoasa si fara
minte.
23. Dorinta celor drepti este bine; nadejdea celor fara de lege este
mania lui Dumnezeu.
24. Unul da mereu si se imbogateste, altul se zgarceste afara din cale
si saraceste.
25. Cel ce binecuvinteaza va fi indestulat, iar cel ce blesteama va fi
blestemat.
26. Cel ce tine graul este blestemat de popor, iar binecuvantarea (se
revarsa) peste capul celui ce il vinde.
27. Cel ce cauta binele dobandeste bunavointa Domnului, iar cel ce
umbla dupa rau va da peste el.
28. Cel ce-si pune nadejdea in bogatia lui se vestejeste, iar cei
drepti ca frunzisul odraslesc.
29. Cine isi tulbura casa lui culege vant, iar cel nebun va fi sluga
celui intelept.
30. Rodul dreptatii este un pom al vietii, iar silnicia nimiceste
viata.
31. Daca cel drept este rasplatit pe pamant, cu cat mai mult cel
nelegiuit si pacatos!
CAPITOLUL 12
Sfaturi folositoare pentru viata.
1. Cel ce iubeste invatatura iubeste
stiinta, iar cel ce uraste certarea este nebun.
2. Cel bun dobandeste har de la Domnul, iar pe omul viclean il
osandeste Domnul.
3. Omul nu se intareste intru faradelegea lui; radacina celor drepti nu
se va clatina niciodata.
4. Femeia virtuoasa este o cununa pentru barbatul ei, iar femeia fara
cinste este un cariu in oasele lui.
5. Socotelile celor drepti sunt dreptatea, iar punerile la cale ale
celor nelegiuiti inselaciunea.
6. Graiurile celor nelegiuiti sunt curse de moarte, iar gura celor
drepti ii scapa pe ei din primejdie.
7. Cei fara de lege numai cat se intorc si nu mai sunt, dar casa
dreptilor dainuieste de-a pururi.
8. Omul aste pretuit dupa priceperea lui, iar cel nepriceput este
urgisit.
9. Mai mult pretuieste un om smerit dar harnic, decat unul mandru dar
lipsit de paine.
10. Cel drept are mila de vite, iar inima celui rau este fara
indurare.
11. Cel ce munceste ogorul sau se satura de paine, iar cel ce umbla
dupa desertaciuni este om lipsit de minte.
12. Nelegiuitul pofteste prada celor rai, dar radacina celor drepti da
rodul sau.
13. Prin pacatul buzelor se prinde in lat pacatosul, iar dreptul (prin
dreptatea lui) scapa din stramtorare.
14. Din rodul gurii sale se satur; de cele bune omul, si fiecaruia i se
rasplateste dupa faptele lui.
15. Calea celui nebun este dreapta in ochii lui, iar cel intelept
asculta de sfat.
16. Nebunul da pe fata indata mania lui, iar omul prevazator isi
ascunde ocara.
17. Cel ce spune adevarul vesteste dreptatea, iar martorul mincinos
umbla cu inselaciunea.
18. Cei nechibzuiti la vorba sunt ca impunsaturile de sabie, pe cand
limba celor intelepti aduce tamaduire.
19. Buzele care spun adevarul vor dainui totdeauna, iar limba graitoare
de minciuna numai pentru o clipa.
20. Inselaciunea este in inima celor ce gandesc rau, iar bucuria pentru
cei ce dau sfaturi de pace.
21. Nici o nenorocire nu se intampla celui drept, pe cand cei
nelegiuiti sunt covarsiti de rele.
22. Buzele cele graitoare de minciuna sunt uraciune inaintea Domnului,
iar cei ce faptuiesc dupa adevar sunt placerea Lui.
23. Omul intelept isi ascunde stiinta, pe cand inima celor nebuni
propovaduieste nebunia.
24. Mana celor silitori va stapani, iar cea lasatoare va fi
birnica.
25. Supararea se abate asupra omului, dar numai un cuvant bun il
bucura.
26. Dreptul cerceteaza cu de-amanuntul pe prietenul sau; calea celor
nelegiuiti duce la ratacire.
27. Lenesul nu-si frige nici vanatul lui; cea mai scumpa comoara pentru
om este munca.
28. Pe cararea dreptatii este viata si pe calea pe care ea o
insemneaza; nemurirea, iar calea nebuniei duce la moarte.
CAPITOLUL 13
Diferite sfaturi.
1. Fiul intelept asculta de
invatatura tatalui sau, iar cel batjocoritor nici de mustrare.
2. Din rodul gurii sale omul mananca binele; pofta celor vicleni este
silnicia.
3. Cine isi pazeste gura isi pazeste sufletul sau; cel ce deschide prea
tare buzele o face spre pieirea lui.
4. Sufletul celui lenes pofteste, insa in zadar. Numai sufletul celor
silitori este indestulat.
5. Dreptul uraste cuvintele mincinoase; ticalosul aduce numai rusine si
ocara.
6. Dreptatea pazeste calea omului fara prihana, iar faradelegea e
pricina ruinii celui pacatos.
7. Unii se dau drept bogati si n-au nimic, altii trec drept saraci, cu
toate ca au multe averi.
8. Bogatia cuiva slujeste la rascumpararea lui; cel sarac nu se teme
nici chiar de amenintare.
9. Lumina celor drepti lumineaza, pe cand sfesnicul celor fara de lege
se stinge.
10. Mandria nu da prilej decat la cearta, intelepciunea se afla numai
la cei ce primesc sfaturi.
11. Bogatia adunata in graba se imputineaza, numai cel ce-o aduna pe
incetul o inmulteste.
12. Asteptarea prea indelungata imbolnaveste inima, iar dorinta
implinita este pom al vietii.
13. Cel ce nu ia in seama cuvantul (lui Dumnezeu) este dat pierzarii,
iar cel ce se teme de porunca Lui este rasplatit.
14. Invatatura celui intelept este izvor de viata, ca sa putem scapa de
cursele mortii.
15. Buna intelegere rodeste har; calea celor vicleni este spre pieirea
lor.
16. Orice om intelept lucreaza cu chibzuinta, numai cel nebun isi
desfasoara nebunia.
17. Un sol ticalos cade in nenorocire, iar unul credincios aduce
alinare.
18. De saracie si de rusine are parte cel ce nesocoteste certarea, iar
cel ce primeste mustrarea va fi cinstit.
19. Dorinta implinita multumeste sufletul, iar departarea de rau este
uraciune pentru cei nebuni.
20. Cel ce se insoteste cu cei intelepti ajunge intelept, iar cel ce se
intovaraseste cu cei nebuni se face rau.
21. Nenorocirea urmareste pe cei pacatosi, iar fericirea rasplateste pe
cei drepti.
22. Omul bun lasa mostenirea sa nepotilor sai, iar averea celui pacatos
este sortita pentru cei drepti.
23. Aratura in telina, facuta de cei saraci, da hrana din belsug, insa
averea se pierde din pricina nedreptatii.
24. Cine cruta toiagul sau isi uraste copilul, iar cel care il iubeste
il cearta la vreme.
25. Dreptul mananca si isi indestuleaza sufletul sau, iar pantecele
celor fara de lege duce lipsa.
CAPITOLUL 14
Lauda iscusintei in viata.
l. Femeile intelepte zidesc casa,
iar cele nebune o darama cu mana lor.
2. Cel ce umbla intru dreptate se teme de Domnul, iar cel ce umbla pe
cai strambe il dispretuieste.
3. In gura celui nebun este varga mandriei lui; buzele pe cei intelepti
ii pazesc.
4. Unde nu sunt boi, staulul este gol, insa puterea boilor aduce mult
folos.
5. Martorul care graieste adevarul nu minte, iar martorul mincinos
spune numai minciuni.
6. Batjocoritorul cauta intelepciunea si nu o gaseste, iar pentru cel
priceput stiinta este usoara.
7. Fugi dinaintea omului fara de minte, caci tu stii ca nu este nici o
stiinta pe buzele lui.
8. Intelepciunea omului chibzuit este de a-si intelege calea lui; iar
nebunia celor neintelepti este inselaciune.
9. Nebunul isi bate joc de jertfa pentru pacat, insa intre oamenii
drepti este buna intelegere.
10. Inima cunoaste amaraciunile sale, iar un strain nu poate imparti
bucuriile ei.
11. Casa celor fara de lege va fi distrusa, iar cortul celor drepti va
inflori.
12. Unele cai par drepte in ochii omului, dar sfarsitul lor sunt caile
mortii.
13. Chiar cand radem, inima se intristeaza; bucuria se sfarseste prin
plangere.
14. Nelegiuitul se va satura de caile sale si omul bun de roadele
sale.
15. Omul simplu crede toate vorbele; omul intelept vegheaza pasii
sai.
16. Inteleptul se teme si se fereste de rau, iar cel fara de minte isi
iese din fire si se simte la adapost.
17. Cel iute la manie savarseste nebunii, iar cel cumpanit se
stapaneste.
18. Cei nepriceputi au parte de nebunie, pe cand cei intelepti sunt
incununati cu stiinta.
19. Cei rai se pleaca inaintea celor buni si cei nelegiuiti stau la
portile celor drepti.
20. Saracul este dispretuit chiar si de prietenul lui, pe cand
prietenii celui bogat sunt fara de numar.
21. Cel care nu baga in seama pe prietenul sau savarseste un pacat; iar
cel ce se indura de sarmani e fericit.
22. Cu adevarat ratacesc cei ce planuiesc faradelegea, iar cei ce
cugeta la lucruri bune au parte de milostivire si de adevar.
23. Orice osteneala duce la indestulare, iar cuvintele fara rost la
lipsa.
24. Bogatia este o cununa pentru cei intelepti; iar coroana color
nebuni este nebunia.
25. Martorul drept scapa suflete, iar cel viclean spune numai
minciuni.
26. Intru frica lui Dumnezeu este nadejdea celui tare; fiii lui
afla-vor (acolo) un liman.
27. Frica de Dumnezeu este un izvor de viata, ca sa putem scapa de
cursele mortii.
28. Stralucirea unui rege se sprijina pe multimea poporului, iar lipsa
de supusi este pieirea printului.
29. Cel incet la manie este bogat in intelepciune, iar cel ce se manie
degraba isi da pe fata nebunia.
30. O inima fara patima este viata trupului, pe cand pornirea patimasa
este ca un cariu in oase.
31. Cel care apasa pe cel sarman defaima pe Ziditorul lui, dar cel ce
are mila de sarac Il cinsteste.
32. Cel fara de lege este rasturnat de rautatea lui, iar cel drept
gaseste scapare in neprihanirea lui.
33. Intelepciunea salasluieste in inima celui intelept, iar in inima
celor nebuni nu se arata.
34. Dreptatea inalta un popor, in vreme ce pacatul este ocara
popoarelor.
35. Bunavointa regelui este pentru sluga inteleapta, iar mania lui
pentru cel ce ii face rusine.
CAPITOLUL 15
Roadele iscusintei. Mijloace impotriva pacatelor.
1. Un raspuns bland domoleste mania,
iar un cuvant aspru atata mania.
2. Limba celor intelepti picura stiinta, tar gura celor nebuni revarsa
prostie.
3. Ochii Domnului sunt pretutindeni, veghind asupra celor buni si
asupra celor rai.
4. Limba dulce este pom al vietii, iar limba vicleana zdrobeste
inima.
5. Nebunul nu ia in seama invatatura tatalui sau, iar cine trage folos
din certare se face mai intelept.
6. In casa celui drept sunt comori fara de numar; in castigul celui
fara de lege este tulburare.
7. Buzele celor intelepti raspandesc stiinta, dar inima celor nebuni
nu.
8. Jertfa celor fara de lege este uraciune inaintea Domnului, iar
rugaciunea celor drepti este placerea Lui.
9. Calea celui nelegiuit este uraciune inaintea Domnului, dar El
iubeste pe cel ce umbla dupa dreptate.
10. O certare aspra capata ,el ce paraseste cararea; cel ce urgiseste
mustrarea va muri.
11. Iadul si adancul sunt cunoscute Domnului, cu atat mai vartos
inimile fiilor oamenilor.
12. Celui batjocoritor nu-i place dojana; de aceea el nu se indreapta
spre cei intelepti.
13. O inima vesela insenineaza fata, iar cand inima e trista si duhul e
fara de curaj.
14. Inima inteleapta cauta stiinta, iar gura celor nebuni se simte
multumita cu nebunia.
15. Toate zilele celui sarac sunt rele, dar inima multumita este un
ospat necurmat.
16. Mai bine putin intru frica lui Dumnezeu, decat vistierie mare si
tulburare (multa).
17. Mai mult face o mancare de verdeturi si cu dragoste, decat un bou
ingrasat si cu ura.
18. Omul manios atata cearta, pe cand cel domol linisteste
aprinderea.
19. Calea celui lenes e ca un gard de spini, iar calea celui silitor e
neteda.
20. Fiul intelept bucura pe tatal sau, iar fiul nebun nu baga in seama
pe maica lui.
21. Nebunia este o bucurie pentru omul fara minte, iar cel intelept
merge pe calea dreapta.
22. Punerile la cale nu se infaptuiesc unde lipseste chibzuirea, dar
ele isi iau fiinta cu multi sfatuitori.
23. Omul se bucura pentru un raspuns bun iesit din gura lui si cat e de
buna vorba spusa la locul ei!
24. Inteleptul merge pe cararea vietii ce duce in sus, ca sa ocoleasca
drumul iadului care merge in jos.
25. Domnul prabuseste casa celor mandri si intareste hotarul
vaduvei.
26. Gandurile cele rele sunt uraciune inaintea Domnului, iar cuvintele
frumoase sunt curate (in ochii Lui).
27. Cel ce umbla dupa castig nedrept isi surpa casa lui, iar cel ce
uraste mita va trai.
28. Inima celui drept chibzuieste ce sa raspunda, iar gura celor
nelegiuiti imprastie rautati.
29. Domnul se tine departe de cei nelegiuiti, dar asculta rugaciunea
celor drepti.
30. O privire binevoitoare inveseleste inima si o veste buna intareste
oasele.
31. Urechea care asculta o dojana folositoare vietii isi are locasul
printre cei intelepti.
32. Cel ce leapada mustrarea isi urgiseste sufletul sau, iar cel ce ia
aminte la dojana dobandeste intelepciune.
33. Frica de Dumnezeu este invatatura si intelepciune, iar smerenia
trece inaintea maririi.
CAPITOLUL 16
Indemnuri pentru smerenie, dreptate si infranare.
l. In putere sta omului sa
plasmuiasca planuri in inima, dar raspunsul limbii vine de la
Domnul.
2. Toate caile omului sunt curate in ochii lui, dar numai Domnul este
Cel ce cerceteaza duhul.
3. Infatiseaza Domnului lucrarile tale si gandurile tale vor
izbuti.
4. Pe toate le-a facut Domnul fiecare cu telul sau, la fel si pe
nelegiuit pentru ziua nenorocirii.
5. Toata inima semeata este uraciune inaintea Domnului; hotarat, ea nu
va ramane nepedepsita.
6. Prin iubire si credinta se ispaseste pacatul si prin frica de
Dumnezeu te feresti de rele.
7. Cand caile omului sunt placute inaintea Domnului, chiar si pe
vrajmasii lui ii sileste la pace.
8. Mai degraba putin si cu dreptate, decat agoniseala multa cu
strambatate.
9. Inima omului gandeste la calea lui, dar numai Domnul poarta pasii
lui.
10. Hotarari dumnezeiesti sunt pe buzele imparatului; la darea
hotararii sa nu se insele gura lui!
11. Cantarul si cumpana dreapta sunt de la Domnul; toate greutatile de
cantarit sunt lucrarea Lui.
12. Uraciune sunt regii care faptuiesc faradelegea, fiindca numai intru
dreptate se intareste tronul.
13. Buzele graitoare de dreptate sunt placute regilor si iubesc pe cel
ce spune drept.
14. Intaratarea regelui este ca vestitorii mortii, dar omul intelept o
domoleste.
15. Seninatatea fetei regelui da viata si bunavointa lui este ca un nor
de ploaie de primavara.
16. Dobandirea intelepciunii este mai buna decat aurul, iar castigarea
priceperii este mai de pret decat argintul.
17. Calea celor drepti este ferirea de rau; numai acela care ia aminte
la mersul lui isi pazeste sufletul sau.
18. Inaintea prabusirii merge trufia si semetia inaintea caderii.
19. Mai bine sa fii smerit cu cei smeriti decat sa imparti prada cu cei
mandri.
20. Cel care ia aminte la cuvant afla fericirea, iar cel ce se increde
in Domnul este fericit.
21. Cel ce este intelept se cheama priceput; dulceata cuvintelor de pe
buzele lui inmulteste stiinta.
22. Intelepciunea este un izvor de viata pentru cine o are; pedeapsa
celui nebun e nebunia.
23. Inima celui intelept da intelepciune gurii lui si pe buzele sale
sporeste stiinta.
24. Cuvintele frumoase sunt un fagure de miere, dulceata pentru suflet
si tamaduire pentru oase.
25. Multe cai i se par bune omului, dar la capatul lor incep caile
mortii.
26. Foamea indeamna pe lucrator la munca, fiindca gura lui il
sileste.
27. Omul viclean pregateste nenorocirea si pe buzele lui este ca un foc
arzator.
28. Omul cu gand rau atata cearta si defaimatorul desparte pt
prieteni.
29. Omul asupritor amageste pe prietenul sau si il indreapta pe un drum
care nu este bun.
30. Cel care inchide din ochi urzeste viclenii; cine isi musca buzele a
si savarsit raul.
31. Batranetea este o cununa stralucita; ea se afla mergand pe calea
cuviosiei.
32. Cel incet la manie e mai de pret decat un viteaz, iar cel ce isi
stapaneste duhul este mai gretuit decat cuceritorul unei cetati.
33. Se arunca sortii in pulpana hainei, dar hotararea toata vine de la
Domnul.
CAPITOLUL 17
Cearta si vrajba.
1. Mai buna este o bucata de paine
uscata in pace, decat o casa plina cu carne de jertfe, dar cu
vrajba.
2. Un slujitor intelept e mai presus decat un fiu aducator de rusine;
acela va imparti mostenirea eu fratii.
3. in topitoare se lamureste argintul si in cuptor aurul, dar cel ce
incearca inimile este Domnul.
4. Facatorul de rele ia aminte la buzele nedrepte, mincinosul pleaca
urechea la limba cea rea.
5. Cel ce isi bate joc de sarac defaima pe Ziditorul lui; cel ce se
bucura de o nenorocire nu va ramane nepedepsit.
6. Cununa batranilor sunt nepotii, iar marirea fiilor sunt parintii
lor.
7. Nebunului nu-i sunt dragi cuvintele alese, cu atat mai mult unui om
de seama vorbele mincinoase.
8. Piatra nestemata este darul in ochii celui ce-l are; oriunde se
intoarce (totul) ii merge in plin.
9. Cel ce acopera un pacat cauta prietenie, iar cine scoate la iveala
un lucru (uitat) desparte pe prieteni.
10. Certarea inraureste mai adanc pe omul intelept, decat o suta de
lovituri pe cel nebun.
11. Omul rau atata razvratirea; pentru aceasta un sol aprig va fi
trimis impotriva lui.
12. Mai degraba sa intalnesti o ursoaica lipsita de puii ei, decat un
nebun in nebunia lui.
13. Cel ce rasplateste cu rau pentru bine nu va vedea departandu-se
nenorocirea din casa lui.
14. Inceputul unei certe e ca slobozirea apei (dintr-un iezer); inainte
de a se aprinde, da-te la o parte!
15. Cel care achita pe cel vinovat si cel ce osandeste pe cel drept,
amandoi sunt uraciune inaintea Domnului.
16. Ce folos aduc banii in mana celui nebun? Ar putea dobandi
intelepciune, dar nu are pricepere.
17. Prietenul iubeste in orice vreme, iar in nenorocire el e ca un
frate.
18. Omul fara pricepere se prinde prin darnicia mainii lui; el se pune
chezas pentru aproapele lui.
19. Cine iubeste certurile iubeste pacatul; cel ce ridica glasul isi
iubeste ruina.
20. Cel ce are o inima vicleana nu afla fericirea si cel ce are o limba
sireata da peste necaz.
21. Cel ce da nastere unui nebun va avea o mare suparare si parintele
nu are nici o bucurie pentru un fiu sarit din minte.
22. O inima vesela este un leac minunat, pe cand un duh fara curaj
usuca oasele.
23. Nelegiuitul primeste daruri scoase (pe ascuns) din san, ca sa abata
cararile dreptatii.
24. Omul priceput are inaintea ochilor lui intelepciunea, iar ochii
celui nebun se uita la capatul pamantului.
25. Feciorul nebun este necaz pentru tatal lui si amaraciune pentru
maica lui.
26. Nu se cuvine sa pui la plata pe omul drept, nici sa osandesti pe
cei nevinovati din pricina ca umbla drept.
27. Cel ce isi stapaneste cuvintele sale are stiinta si cel ce isi tine
cumpatul este un om priceput.
28. Chiar si nebunul, cand tace, trece drept intelept; cand inchide
gura este asemenea unui am cuminte.
CAPITOLUL 18
Prietenia si infranarea limbii.
1. Cel ce se rine deoparte cauta
sa-si multumeasca pornirea patimasa; impotriva oricarui sfat intelept
se porneste.
2. Celui nebun nu-i place intelepciunea, ci darea pe fata a gandurilor
lui.
3. Cand vine cel nelegiuit, vine si defaimarea si o data cu rusinea si
batjocura.
4. Vorbele (iesite) din gura omului sunt ape fara fund; izvorul
intelepciunii este un suvoi care da peste maluri.
S. Nu este bine sa cauti la fata celui fara de lege si sa nu faci
dreptate celui drept la judecata.
6. Buzele celui nebun duc la cearta si gura lui da nastere la
ocari!
7. Gura celui nebun este prabusirea lui si buzele lui sunt un lat
pentru sufletul lui.
8. Vorbele defaimatorului sunt ca niste mancari alese; ele coboara in
camarile pantecelui.
9. Omul lasator pentru lucrul lui e frate cu cel care darama.
10. Turn puternic este numele Domnului; cel drept la el isi afla
scaparea si este la adapost.
11. Averea celui bogat este o cetate tare pentru el, iar in inchipuirea
lui ca un zid inalt.
12. Inaintea prabusirii vine trufia inimii, iar inaintea maririi merge
umilinta.
13. Cel ce raspunde la vorba inainte de a fi ascultat-o este nebun si
incurcat la minte.
14. Curajul omului il intareste in vreme de suferinta, iar pe un om
lipsit de barbatie, cine-l va ridica?
15. O inima priceputa dobandeste stiinta si urechea celor intelepti
umbla dupa iscusinta.
16. Darul adus de un om ii largeste (calea lui) si-l poarta inaintea
celor mari.
17. Paratul pare ca are dreptate in pricina sa, iar cand vine parasul,
atunci se ia la cercetare.
18. Sortul face sa inceteze sfada si hotaraste intre cei
puternici.
19. Frate ajutat de frate este ca o cetate tare si inalta si are putere
ca o imparatie intemeiata.
20. Din rodul gurii omului se satura pantecele lui; din ceea ce da
buzele lui se indestuleaza.
21. In puterea limbii este viata si moartea si cei ce o iubesc mananca
din rodul ei.
22. Cel ce gaseste o femeie buna afla un lucru de mare pret si
dobandeste dar de la Dumnezeu.
23. Saracul vorbeste rugator, iar cel bogat raspunde cu
indrazneala.
24. Sunt prieteni aducatori de nenorocire; dar este si cate un prieten
mai apropiat decat un frate.
CAPITOLUL 19
Saracii cinstiti si fiii binecrescuti.
1. Mai de pret este saracul care
umbla intru neprihanirea lui, decat un bogat cu buze viclene si
nebun.
2. Nestiinta sufletului nu este buna iar cel ce umbla repede da
gres.
3. Nebunia omului darama calea lui si inima lui se manie impotriva
Domnului.
4. Bogatia strange prieteni fara de numar, iar saracul se desparte
chiar de prietenul sau.
5. Martorul mincinos nu va ramane nepedepsit si cel ce spune lucruri
neadevarate nu va scapa.
6. Multi sunt cei ce lingusesc pe un om darnic si toti sunt prieteni ai
celui ce da daruri.
7. Toti fratii celui sarac il urasc; cat de mult prietenii lui se
departeaza de el! El cauta vorbe (mangaietoare), dar nu le afla.
8. Cel ce dobandeste intelepciune iubeste sufletul sau si cel ce tine
cu tarie la pricepere afla fericirea.
9. Martorul mincinos nu ramane nepedepsit si cel ce spune lucruri
neadevarate se va prabusi.
10. Nu-i sta bine celui fara de minte sa traiasca in desfatari, cu atat
mai putin unui rob sa conduca peste capetenii.
11. Intelepciunea domoleste mania omului si faima lui este iertarea
greselilor.
12. Furia unui rege e ca racnetul unui leu, iar bunavointa lui este ca
roua pe iarba.
13. Un fiu neascultator este nenorocirea tatalui lui, iar certurile
unei femei un jgheab care curge intruna.
14. O casa si o avere sunt mostenire de la parinti, iar o femeie
inteleapta este un dar de la Dumnezeu.
13. Lenea te face sa cazi in toropeala; sufletului trandav ii va fi
foame.
16. Cel ce ia seama la porunca isi pastreaza sufletul sau, iar cel ce
dispretuieste cuvantul (Domnului) va muri.
17. Cel ce are mila de sarman imprumuta Domnului si El ii va rasplati
fapta lui cea buna.
18. Pedepseste pe feciorul tau, cat mai este nadejde (de indreptare),
dar nu ajunge pana acolo ca sa-l omori.
19. Omul aprig la manie trebuie sa fie pedepsit; daca il cruti o data,
trebuie sa incepi din nou.
20. Asculta sfatul si primeste invatatura, ca sa fii intelept toata
viata ta.
21. Multe puneri la cale framanta inima omului, dar numai sfatul
Domnului se implineste.
22. Omul se face placut prin marinimia lui; mai de pret este un sarac
bun decat un om mincinos.
23. Frica de Dumnezeu duce la viata si ne indestulam fara sa fim loviti
de nenorocire.
24. Lenesul intinde mana in blid si nu are putere s-o duca la
gura.
25. Loveste pe cel ce batjocoreste si cel fara de minte va deveni
intelept; mustra pe cel intelept si el va pricepe stiinta.
26. Cel ce se poarta rau cu tatal sau si alunga (din casa) pe mama sa,
este fiu aducator de ocara si de rusine.
27. Inceteaza, fiul meu, sa asculti ademenirea si sa te lasi indepartat
de invataturile intelepte.
28. Martorul de nimic isi bate joc de dreptate si gura celor fara de
lege inghite nelegiuirea.
29. Pentru batjocoritori sunt gata toiege; loviturile sunt pentru
spinarea celor nebuni.
CAPITOLUL 20
Alte sfaturi pentru viata.
1. Un ocarator este vinul, un
zurbagiu bautura imbatatoare si oricine se lasa ademenit nu este
intelept.
2. Groaza pe care o insufla regele este ca racnetul leului; cel ce il
intarata pacatuieste impotriva sa insusi.
3. Este o mare insusire pentru om sa se stapaneasca de la cearta si tot
nebunul se intarata.
4. Toamna lenesul nu lucreaza, iar cand vine sa culeaga rodul la
seceris, nimic nu afla.
5. O apa adanca este sfatul in inima omului, iar omul destept stie s-o
scoata.
6. Multi oameni se lauda cu marinimia, dar un prieten adevarat cine-l
afla?
7. Omul drept umbla pe calea lui fara prihana; fericiti sunt copiii
care vin dupa el!
8. Un rege care sta pe scaunul de judecata deosebeste cu ochii lui
orice fapta rea.
9. Cine poate spune: Curatit-am inima mea; sunt curat de pacat?
10. Doua feluri de greutati de cantarit si de masurat sunt uraciune
inaintea Domnului.
11. Copilul se da pe fata din lucrarile lui, daca purtarea lui este
fara prihana si dreapta.
12. Urechea care aude si ochiul care vede, pe amandoua le-a zidit
Domnul.
13. Nu iubi somnul, ca sa nu ajungi sarac; tine ochii deschisi, numai
asa vei fi indestulat de paine.
14. "Rau, rau!", zice cumparatorul, iar dupa ce pleaca se lauda.
15. Chiar daca ai aur si pietre pretioase, dar o podoaba fara seaman
sunt buzele chibzuite.
16. Ia-i haina si fiindca s-a pus chezas pentru altul in locul celor
straini, ia-l zalog.
17. Buna e la gust painea agonisita cu inselaciune, dar dupa aceea gura
se umple de pietricele.
18. Planurile se intaresc prin sfaturi; lupta-te cu luare aminte.
19. Cine tradeaza taina umbla ca un defaimator si nu te intovarasi cu
cel ce are mereu buzele deschise.
20. Cel ce blesteama pe tatal sau si pe mama sa stinge sfesnicul in
mijlocul intunericului.
21. O mostenire repede castigata de la inceput, la urma va fi fara
binecuvantare.
22. Nu spune: "Vreau sa rasplatesc cu rau!" Nadajduieste in Domnul si
El iti va veni in ajutor.
23. Greutatile nedrepte pentru cantarire sunt uraciune inaintea
Domnului si cantarele inselatoare nu sunt decat un lucru rau.
24. De Domnul sunt hotarati pasii omului, caci cum ar putea omul sa
priceapa calea lui?
25. O cursa este pentru om sa afieroseasca Domnului ceva in graba si
dupa ce a fagaduit sa-i para rau.
26. Un rege intelept simte pe cei fara de lege si lasa sa treaca roata
peste ei.
27. Sufletul omului este un sfesnic de la Domnul; el cerceteaza toate
camarile trupului.
28. Iubirea si credinta pazesc pe rege si prin iubire isi sprijina
tronul sau.
29. Faima celor tineri este puterea lor si podoaba celor batrani parul
lor carunt.
30. Ranile sangeroase sunt un leac pentru cel raufacator si lovituri
care patrund pana inlauntrul trupului.
CAPITOLUL 21
Providenta lui Dumnezeu.
l. Asemenea unui curs de apa este
inima regelui in mana Domnului, pe care il indreapta incotro
vrea.
2. Toata calea omului este dreapta in ochii lui, dar numai Domnul
cantareste inimile.
3. Faptuirea dreptatii si a judecatii este mai de pret pentru Domnul
decat jertfa sangeroasa.
4. Ochii semeti si inima ingamfata sunt sfesnicul pacatosilor. Aceasta
nu este decat pacat.
5. Chibzuiala omului silitor duce numai la castig, iar cel ce se
zoreste ajunge la paguba.
6. Comorile dobandite cu limba mincinoasa sunt desertaciune trecatoare
si laturi ale mortii.
7. Silnicia celor fara de lege se tine dupa ei, caci nu voiesc sa
infaptuiasca dreptatea.
8. Calea celui raufacator e sucita; cel nevinovat lucreaza drept.
9. Mai degraba sa locuiesti intr-un colt pe acoperis, decat cu o femeie
certareata si intr-o casa mare.
10. Sufletul celui fara de lege pofteste rautatea, iar aproapele lui nu
afla mila in ochii lui.
11. Cand cel batjocoritor e pedepsit, cel fara minte se intelepteste si
cand cel intelept este dojenit, el castiga in stiinta.
12. Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prabuseste pe
cei fara de lege in nenorocire.
13. Cine isi astupa urechea la strigatul celui sarman si el, cand va
striga, nu i se va raspunde.
14. Un dar facut intr-ascuns potoleste mania si un plocon scos din san,
o manie puternica.
15. Dreptul tresalta de bucurie cand poate sa puna in fapta dreptatea,
iar spaima e pentru cei ce savarsesc faradelegea.
16. Un om care rataceste de pe drumul intelepciunii, se va odihni
curand in adunarea celor morti.
17. Cel ce iubeste veselia va duce lipsa; cel caruia ii place vinul si
miresmele nu se imbogateste.
18. Nelegiuitul slujeste ca pret de rascumparare pentru cel drept si
vicleanul pentru cel fara prihana.
19. Mai bine sa locuiesti in pustiu decat cu o femeie certareata si
suparacioasa.
20. Comori de pret si untdelemn (se gasesc) in casa celui intelept, dar
omul cel nebun le risipeste.
21. Cel ce umbla in calea dreptatii si a milei afla viata, dreptate si
marire.
22. Inteleptul ia cu lupta crunta cetatea vitejilor si rastoarna
intariturile in care ei isi puneau nadejdea.
23. Cel ce-si pazeste gura si limba lui isi pazeste sufletul lui de
primejdie.
24. Cine este semet si ingamfat se cheama batjocoritor; acela se poarta
cu prisos de trufie.
25. Pofta celui lenes il omoara, caci mainile nu voiesc sa
lucreze.
26. Mereu cel fara de lege pofteste, iar cel drept da si nu se
zgarceste.
27. Jertfa celor nelegiuiti este uraciune pentru Domnul, mai cu seama
cand o aduc pentru o fapta rusinoasa.
28. Martorul mincinos va pieri, iar omul care asculta va putea vorbi
totdeauna.
29. Raufacatorul are o privire nerusinata, iar omul cel drept isi ia
aminte la purtarea lui.
30. Nu este nici intelepciune, nici pricepere si nici sfat care sa aiba
putere inaintea Domnului.
31. Calul este gata pentru ziua de razboi, insa biruinta vine de la
Domnul.
CAPITOLUL 22
Diferite sfaturi.
l. Un nume (bun) este mai de pret
decat bogatia; cinstea este mai pretioasa decat argintul si decat
aurul.
2. Bogatul si saracul se intalnesc unul cu altul; dar Cine i-a facut
este Domnul.
3. Cel iscusit vede nenorocirea si se ascunde, cei simpli trec mai
departe si sufera.
4. Rodul umilintei si a temerii de Dumnezeu sunt: bogatia, marirea si
viata.
5. Maracini si curse sunt in calea celui viclean; cel ce isi fereste
sufletul lui sa da la o parte de ele.
6. Deprinde pe tanar cu purtarea pe care trebuie s-o aiba; chiar cand
va imbatrani nu se va abate de la ea.
7. Bogatul stapaneste pe cei saraci, si cel ce imprumuta este slujitor
celui de la care se imprumuta.
8. Cel ce seamana nedreptatea secera nenorocire, iar toiagul maniei lui
il va bate pe el.
9. Omul bland va fi binecuvantat, caci din painea ui da celui
sarac.
10. Alunga pe cel batjocoritor si cearta va lua sfarsit si pricina si
defaimarea vor inceta.
11. Cel ce iubeste curatia inimii si ale carui buze sunt ( pline) de
vorbe alese are de prieten pe conducator.
12. Ochii Domnului pazesc stiinta si darama cuvintele celui fara de
lege.
13. Cel lenes pune pricini si zice: "Afara este un leu, as putea sa fiu
sugrumat in mijlocul ulitelor".
14. O groapa fara fund este gura femeilor straine; cel ce este lovit de
mania Domnului cade in ea.
15. Daca nebunia se pripaseste in inima celui tanar, numai varga
certarii o va indeparta de el.
16. Daca impilezi pe un sarac, iti inmultesti averea, daca dai unui
bogat saracesti.
17. Pleaca urechea ta si asculta cuvintele celor iscusiti si inima ta
indreapt-o spre stiinta mea.
18. Este placut daca tu le pastrezi inlauntrul tau. O, de-ar sta toate
pe buzele tale!
19. Pentru a-ti pune nadejdea in Domnul, vreau sa-ti dau invatatura
astazi.
20. Oare nu ti-am asezat in scris in nenumarate randuri sfaturi si
invataturi,
21. Ca sa-ti fac cunoscut credinciosia cuvintelor adevarate si sa
raspunzi prin cuvinte de buna credinta, celor ce te intreaba?
22. Nu jefui pe sarac, pentru ca el e sarac si nu asupri pe cel
nenorocit la poarta (cetatii),
23. Caci Domnul va apara pricina lor si va ridica viata celor care ii
vor fi jefuit.
24. Nu te intovarasi cu omul manios si cu cel infierbantat de furie sa
n-ai nici un amestec,
25. Ca sa nu te deprinzi pe calea lui si sa-ti intinzi o cursa pentru
viata ta.
26. Nu fi dintre aceia care dau mana, care se pun chezasi pentru
datorii.
27. Daca nu ai cu ce plati, pentru ce te invoiesti ca sa ti se ia si
patul de sub tine?
28. Nu muta hotarul stravechi pe care l-au insemnat parintii tai.
29. Vezi tu un om dibaci la lucrul lui? El va sta inaintea
conducatorilor si nu inaintea oamenilor de rand.
CAPITOLUL 23
Bunacuviinta si cumpatarea.
1. Cand stai la masa cu un dregator,
ia seama pe cine ai inaintea ta;
2. Pune-ti un cutit la gat, daca tu esti lacom.
3. Nu pofti bucatele lui, caci sunt mancari inselatoare.
4. Nu te osteni sa ajungi bogat; nu-ti pune iscusinta ta in
aceasta.
5. Oare vrei sa te uiti cu ochii cum ea se risipeste? Caci bogatia face
aripi ca un vultur care se inalta catre cer.
6. Nu manca painea celui ce se uita cu ochi rai si nu pofti bucatele
lui,
7. Caci el iti numara bucatile din gura. "Mananca si bea!", iti va
spune, dar inima lui nu e pentru tine.
8. Bucata pe care ai mancat-o o vei da afara din tine, iar tu ti-ai
risipit (zadarnic) vorbele tale alese.
9. Nu grai la urechea celui nebun, caci el nu va baga de seama
iscusinta graiurilor tale.
10. Nu muta hotarul vaduvei si nu incalca ogorul celor orfani,
11. Caci Ocrotitorul lor e tare si El va apara pricina lor impotriva
ta.
12. Sileste la invatatura inima ta si urechea ta la cuvinte
iscusite.
13. Nu cruta pe feciorul tau de pedeapsa; chiar daca il lovesti cu
varga, nu moare.
14. Tu il bati cu toiagul, dar scapi sufletul lui din imparatia
mortii.
15. Fiul meu, daca inima ta e plina de intelepciune si inima mea se va
bucura.
16. Rarunchii mei vor tresari de bucurie, cand buzele tale vor grai
ceea ce este drept.
17. Sa nu ravneasca inima ta la cei pacatosi, ci totdeauna sa ramana la
frica de Domnul,
18. Caci daca o vei pazi pe ea, mai ai si tu un viitor si nadejdea ta
nu se va pierde.
19. Asculta fiul meu, si te intelepteste si indreapta inima ta pe calea
cea dreapta.
20. Nu fi printre cei ce se imbata de vin si printre cei ce isi
desfraneaza trupul lor,
21. Caci betivul si desfranatul saracesc, iar dormitul mereu te face sa
porti zdrente.
22. Asculta pe tatal tau care te-a nascut si nu dispretui pe mama ta
cand ea a ajuns batrana.
23. Aduna adevar si nu-l vinde, intelepciune si invatatura si buna
chibzuiala.
24. Tatal celui drept tresalta de bucurie si cel ce a dat nastere unui
intelept se bucura de el.
25. Sa se bucure tatal si mama ta si sa salte de veselie cea care te-a
nascut!
26. Da-mi, fiule, mie inima ta, si ochii tai sa simta placere pentru
caile mele,
27. Caci femeia desfranata este o groapa adanca si cea straina un put
stramt.
28. Pentru aceasta ea sta ca un hot la panda si sporeste printre oameni
numarul celor inselati de ea.
29. Pentru cine sunt suspinele, pentru cine vaicarelile, pentru cine
galcevile, pentru cine plansetele, pentru cine ranile fara pricina,
pentru cine ochii intristati?
30. Pentru cei ce zabovesc pe langa vin, pentru cei ce vin sa guste
bauturi cu mirodenii.
31. Nu te uita la vin cum este el de rosu, cum scanteiaza in cupa si
cum aluneca pe gat,
32. Caci la urma el ca un sarpe musca si ca o vipera improasca
venin.
33. Daca ochii tai vor privi la femei straine si gura ta va grai
lucruri mestesugite,
34. Vei fi ca unul care sta culcat in mijlocul marii, ca unul care a
adormit pe varful unui catarg.
35. "M-au lovit... Nu m-a durut! M-au batut... Nu stiu nimic! Cand ma
voi destepta din somn, vai cere iarasi vin".
CAPITOLUL 24
Indemn la izbavirea celor in primejdie de moarte. Ferire de
usuratatea mintii.
1. Nu ravni la oamenii rai si nu
pofti sa fii in tovarasia lor,
2. Caci inima lor pune la cale lucruri silnice si buzele lor graiesc
cele nelegiuite.
3. Prin intelepciune se ridica o casa, prin buna chibzuiala se
intareste
4. Si prin stiinta se umplu camarile ei de tot felul de avutie scumpa
si placuta.
5. Mai puternic este un intelept decat un voinic si cel priceput decat
unul plin de putere.
6. Cu oricata dibacie te vei razboi, biruinta se dobandeste cu multi
sfatuitori.
7. Peste masura de inalta este intelepciunea pentru omul nebun; cand
sta la poarta (cetatii) el nu deschide gura.
8. Cel ce-si pune in gand sa faca rau se cheama un mare
raufacator.
9. Gandul celui nebun nu este decat pacat; batjocoritorul este urgia
oamenilor.
10. Daca te arati slab in ziua stramtorarii, puterea ta nu este decat
slabiciune.
11. Izbaveste pe cei ce sunt tarati la moarte si pe cei ce se duc
clatinandu-se la junghiere scapa-i!
12. Daca vrei sa spui: "Iata n-am stiut nimic!", oare Cel ce cantareste
inimile nu patrunde cu privirea si Cel ce vegheaza peste sufletul tau nu
stie si nu va rasplati omului dupa faptele lui?
13. Fiul meu, mananca miere, caci e buna si un fagure de miere este
dulce gurii tale.
14. Sa stii ca intelepciunea este la fel pentru sufletul tau; daca o
dobandesti, ai un viitor, iar nadejdea ta nu este pierduta.
15. Nu pandi, nelegiuitule, casa celui drept si nu tulbura locasul
lui,
16. Caci daca cel drept cade de sapte ori si tot se scoala, cei fara de
lege se poticnesc in nenorocire.
17. Nu te bucura cand cade vrajmasul tau si, cand se poticneste, sa nu
se veseleasca inima ta,
18. Ca nu cumva sa vada Domnul si sa fie neplacut in ochii Lui si sa nu
intoarca mania Sa de la el (spre tine).
19. Nu te aprinde impotriva raufacatorului si nu-ti intarata ravna
impotriva celor fara de lege.
20. Caci cel ce face rau nu propaseste, si sfesnicul celor nelegiuiti
se va stinge.
21. Fiul meu, teme-te de Domnul si de rege si cu cei ce se razvratesc
nu lega prietenie,
22. Ca fara de veste va veni nenorocirea si cine poate sa cunoasca
sfarsitul lor naprasnic?
23. Si aceste (proverbe) sunt ale inteleptilor: Nu e bine ca la
judecata sa cauti la fata oamenilor.
24. Pe cel ce zice celui fara de lege: "Tu esti drept!", popoarele il
blesteama si neamurile il afurisesc;
25. Dar celor care il cearta Cum se cuvine le merge bine si peste ei
vine binecuvantarea si fericirea.
26. Buzele saruta pe cei ce dau raspunsuri drepte.
27. Randuieste-ti lucrul tau afara si adu-l la indeplinire pe campul
tau, apoi iti vei ridica o casa.
28. Nu fi martor mincinos impotriva prietenului tau si nu fi pricina
(unei hotarari nedrepte), cu buzele tale.
29. Nu spune: "Precum mi-a facut asa ii voi face si eu lui; voi
rasplati omului dupa faptele lui".
30. Am trecut pe ogorul unui lenes si pe la via unui om lipsit de
minte,
31. Si iata spinii cresteau in toate locurile, maracinii o acopereau cu
totul, iar zidul de pietre se prabusise.
32. Atunci m-am uitat Si m-am framantat in inima mea, am privit cu
luare aminte si am tras o invatatura:
33. "Inca putin somn, inca putina atipeala, inca putin sa mai stau cu
mainile in san ca sa dorm..."
34. Si saracia va veni peste tine ca un calator si lipsa ca un om
inarmat.
CAPITOLUL 25
Cuviinta in adunari. Masura in vorba si cumpatarea la mancare.
1. Si acestea sunt pildele lui
Solomon, pe care le-au adunat oamenii lui Iezechia, regele lui
Iuda.
2. Slava lui Dumnezeu este sa ascunda lucrurile, iar marirea regilor e
sa le cerceteze cu de-amanuntul.
3. Precum inaltimea cerului si adancul pamantului sunt lucruri
nepatrunse, tot asa si inima regilor.
4. Curata argintul de zgura si turnatorul va face din el un vas
ales.
5. Da la o parte pe cel fara de lege din fata mai-marelui si tronul lui
se va intari prin dreptate.
6. Nu te fali inaintea carmuitorului si nu sta in locul hotarat pentru
cei mari,
7. Caci mai degraba sa ti se zica: "Suie aici!" decat sa te umileasca
in fata stapanului. Ceea ce au vazut ochii tai,
8. Nu aduce grabnic spre disputa, caci ce ai sa faci dupa aceea cand
aproapele tau te va da de rusine?
9. Cearta-te cu aproapele tau, dar taina altuia sa nu o dai pe
fata,
10. Ca nu cumva cel ce o aude sa nu te defaime si sa nu darame (pentru
totdeauna) faima ta.
11. Ca merele de aur pe politi de argint, asa este cuvantul spus la
locul lui.
12. Inel de aur si podoabe de aur de mult pret este povatuitorul
intelept la urechea ascultatoare.
13. Precum este racoarea zapezii in vremea secerisului, asa este solul
credincios pentru cei ce-l trimit; el bucura sufletul stapanului
sau.
14. Precum sunt norii si vantul fara ploaie, asa este omul care se
lauda cu darul pe care niciodata nu-l da.
15. Prin rabdare se poate indupleca un om manios si o limba dulce
inmoaie oase.
16. Daca ai gasit miere, mananca atat cit iti trebuie, ca nu cumva sa
te saturi si s-o versi.
17. Pune rar piciorul in casa prietenului tau, ca nu cumva sa se sature
de tine si sa te urasca.
18. Un ciocan, o sabie si o sageata ascutita este omul care da marturie
mincinoasa impotriva aproapelui sau.
19. Dinte rau si picior sovaitor este cel fara credinta in vreme de
nevoie.
20. Ca atunci cand dezbraci haina ne vreme friguroasa, sau torni otet
pe silitra, asa este cantarea pentru o inima intristata.
21. De flamanzeste vrajmasul tau, da-i sa manance paine si daca
inseteaza, adapa-l eu apa,
22. Ca numai asa ii ingramadesti carbuni aprinsi pe capul lui si Domnul
iti v a rasplati tie.
23. Vantul de la miazanoapte aduce ploaie si limba clevetitoare aduce o
fata mahnita.
24. Mai bine sa salasluiesti intr-un colt de acoperis, decat sa
traiesti cu o femeie certareata intr-o casa mare.
25. Precum e apa rece pentru un suflet insetat, asa e vestea buna
dintr-o tara departata.
26. Ca un izvor tulbure si stricat, asa este dreptul care sovaie in
fata celui nelegiuit.
27. Precum celui care mananca multa miere nu-i merge bine, tot asa si
celui care se lasa coplesit de cuvinte de lauda.
28. Asemenea unei cetati cu o spartura si fara zid, asa este omul
caruia ii lipseste stapanirea de sine.
CAPITOLUL 26
Sfaturi impotriva leneviei si a vicleniei.
l. Precum este zapada in timpul
verii si ploaia la seceris, asa nu-i place celui nebun cinstea.
2. Precum vrabia zboara si randunica se inalta in vazduh, tot asa
blestemul fara pricina nu nimereste.
3. Biciul este bun pentru cal, fraul pentru magar, iar varga pentru
spatele celor nebuni.
4. Nu raspunde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu te asemeni si tu cu
el.
5. Raspunde nebunului dupa nebunia lui, ca sa nu se creada intelept in
ochii lui.
6. Cel ce incredinteaza solia in mana celui nebun isi taie picioarele
si bea nedreptate.
7. Precum nu poate sa se foloseasca slabanogul de picioarele sale, tot
asa nici cei nebuni de cuvintele cele intelepte.
8. Ca si cand pui o piatra in prastie, asa este cel ce da cinste unui
nebun.
9. Precum un ghimpe intra in mana unui betiv, tot asa sunt cuvintele
intelepte in gura celor pacatosi.
10. Ca un arcas care raneste pe toti, asa este cel ce se pune chezas
pentru cel nebun si pentru cei ce trec pe cale.
11. Ca un caine care se intoarce unde a varsat, asa este omul nebun
care se intoarce la nebunia lui.
12. Daca vezi un om care se crede intelept in ochii lui, sa
nadajduiesti mai mult de la un nebun decat de la el.
13. Lenesul zice: "Pe drum trece un leu, un leu pe ulite!"
14. Precum usa se suceste in tatana, tot asa si lenesul in patul
lui.
15. Lenesul baga mana in blid, dar cu mare greutate o duce la
gura.
16. Lenesul se crede intelept in ochii lui, mai mult decat sapte
sfetnici intelepti.
17. Ca cel ce prinde un caine de urechi, asa este cel ce se vara intr-o
cearta in care nu este amestecat.
18. Ca unul care arunca sageti arzatoare, lanci, sageti si
moarte,
19. Asa e omul care insala pe prietenul sau si zice: "Da, am
glumit!"
20. Cand nu mai sunt lemne se stinge focul si daca nu mai este nici un
defaimator se potoleste cearta.
21. Carbunii slujesc pentru caldura, lemnele pentru foc, iar omul
certaret pentru a atata cearta.
22. Vorbele celui defaimator sunt ca bucatele gustoase; ele se duc in
adancul maruntaielor.
23. Spoiala de argint care imbraca un vas de lut, asa sunt buzele
mieroase si o inima rea.
24. Cu buzele sale se preface cel ce uraste, iar inlauntrul lui
nutreste inselaciune;
25. Cand isi schimba glasul, sa nu-l crezi, caci sapte uraciuni sunt in
inima lui.
26. Cineva poate sa-si ascunda ura lui prin prefacatorie, dar in
adunare rautatea lui se da pe fata.
27. Cine sapa groapa (altuia) cade singur in ea si cel ce rostogoleste
o piatra se pravaleste (tot) peste el.
28. Limba mincinoasa uraste adevarul si gura lingusitorilor
pricinuieste prabusirea.
CAPITOLUL 27
Nenorocirile maniei si bucuriile adevaratei prietenii.
l. Nu te lauda cu ziua de maine, ca
nu stii la ce poate da nastere.
2. Sa te laude altul si nu gura ta, un strain si nu buzele tale.
3. Piatra este grea si nisipul cu anevoie de ridicat; insa furia
nebunului este mai grea decat amandoua.
4. Intaratarea este cruda si mania apriga, dar taria pizmei cine o va
putea indura?
5. Mai mult pretuieste o dojana pe fata decat o dragoste ascunsa.
6. De buna credinta sunt ranile pricinuite de un prieten, iar
sarutarile celui ce te uraste sunt viclene.
7. Satulul calca mierea in picioare, iar flamandului tot ce este amar
(i se pare) dulce.
8. Ca o pasare gonita din cuibul ei, asa este omul izgonit din casa
sa.
9. Untdelemnul si miresmele inveselesc inima, dar tot asa de dulci sunt
sfaturile unui prieten care pornesc din suflet.
10. Pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau nu-i parasi; in casa
fratelui tau nu intra in ziua restristii tale. Mai bun e un vecin
aproape de tine, decat un frate departe.
11. Fii intelept, fiul meu, si bucura inima mea, ca sa pot raspunde
celui ce ma cleveteste.
12. Inteleptul vede nenorocirea si se ascunde, cei prosti dau peste ea
si indura necaz.
13. Ia-i haina caci s-a pus chezas pentru altul si cere-i zalog din
pricina celor straini.
14. Celui ce binecuvanteaza pe prietenul sau cu glas mare
dis-de-dimineata, i se socoteste ca un blestem.
15. Un jgheab care curge in vreme de ploaie si o femeie artagoasa sunt
la fel;
16. Cel care vrea s-o opreasca opreste vant si mana lui cea dreapta
parca ar tine in ea untdelemn.
17. Fierul cu fier se ascute si un om ascute mania altui om.
18. Cel ce pazeste un smochin mananca din rodul lui, iar cel ce pazeste
pe stapanul sau va fi rasplatit cu cinste.
19. Precum nu se aseamana fata cu fata, tot asa inima unui om cu inima
altuia.
20. Iadul si adancul nu se pot satura, tot asa si inima omului e de
nesaturat.
21. In topitoare se lamureste argintul si in cuptor aurul, iar omul se
pretuieste dupa numele cel bun.
22. Chiar daca vei pisa in piulita cu pilugul pe cel nebun, intocmai ca
pe boabe, tot nu-l vei desparti de nebunia lui.
23. Sarguieste-te sa-ti cunosti oile tale si ia seama la turma
ta,
24. Ca bunastarea nu dainuieste de-a pururi si nici bogatia din neam in
neam.
25. Cand iarba s-a trecut si pasunea s-a ispravit si finul de pe
dealuri s-a strans,
26. Tu ai miei pentru imbracamintea ta si tapi ea sa platesti
pasunea;
27. Si laptele de capra il ai cu indestulare, pentru hrana casei, si
merinde pentru slujnicele tale.
CAPITOLUL 28
Iubirea de lege si adevarata bogatie.
1. Cel nelegiuit fuge fara ca nimeni
sa-l urmareasca, iar dreptul sta ca un pui de leu fara grija.
2. Din pricina greselilor unui om silnic se ivesc certuri, iar omul
iscusit le stinge.
3. Un om bogat, care asupreste pe cei saraci, e ca ploaia care
tranteste tot la pamant, iar painea nu se face.
4. Cei ce parasesc legea ridica in slavi pe pacatosi, iar cei ce o
pazesc se aprind impotriva lor.
5. Oamenii rai nu pricep nimic din ceea ce e drept, iar cei ce cauta pe
Domnul inteleg tot.
6. Mai de pret e saracul care umbla intru neprihanirea lui, decat cel
prefacut in caile lui, chiar daca e bogat.
7. Cel ce pazeste legea este un fiu intelept, iar cel ce se
intovaraseste cu clevetitorii face rusine tatalui sau.
8. Cel ce isi sporeste averea lui, prin dobanda si prin camata, aduna
pentru cel ce are mila de saraci.
9. Cel ce isi opreste urechea de la ascultarea legii, chiar rugaciunea
lui e uraciune.
10. Cel ce rataceste pe cei drepti pe o cale rea va cadea in groapa (pe
care a sapat-o); cei fara prihana vor fi fericiti.
11. Omul bogat este intelept in ochii lui, dar cel sarac si priceput il
dovedeste cu mintea.
12. Cand dreptii biruiesc e mare sarbatoare, iar cand cei fara de lege
ies la iveala, oamenii se ascund.
13. Cel ce isi ascunde pacatele lui nu propaseste, iar cel ce le
marturiseste si se lasa de ele va fi miluit.
14. Fericit este omul care se teme totdeauna, iar cel ce isi
invartoseaza inima lui va cadea in nenorocire.
15. Leu care racneste si urs flamand este cel rau care stapaneste peste
un popor sarac.
16. Stapanitorul cel lipsit de venituri este mare asupritor; cel ce
uraste castigul (nedrept) va trai multa vreme.
17. Un om pe care il ingreuiaza sangele unui ucis fuge pana la groapa;
nimeni sa nu-l opreasca!
18. Cel ce umbla fara prihana va fi mantuit, iar cine apuca pe cai
strambe va cadea intr-o groapa.
19. Cel ce lucreaza pamantul lui se va indestula de paine, iar cel ce
umbla dupa lucruri de nimic se va satura de saracie.
20. Omul credincios va fi incarcat de binecuvantari, iar cine zoreste
sa ajunga bogat nu va ramane nepedepsit.
21. Nu este bine sa te uiti la fata omului, caci pentru o bucata de
paine cineva poate sa greseasca.
22. Omul lacom se grabeste sa se imbogateasca, dar nu gandeste ca lipsa
va veni peste el.
23. Cel care cearta pe un om va avea mai multa multumire decat cel
care-l linguseste.
24. Cine despoaie pe tatal sau si pe mama sa si zice: "Nu-i pacat!"
este tovaras cu facatorul de rele.
25. Omul lacom atata cearta, iar cel ce nadajduieste in Domnul va fi
indestulat.
26. Cel ce isi pune nadejdea in inima lui este un nebun, iar cel ce se
conduce dupa intelepciune, acela va fi mantuit.
27. Cine da la cel sarac nu duce lipsa; iar cine isi acopera ochii lui
va fi mult blestemat.
28. Cand nelegiuitii ies la iveala, oamenii se ascund, iar cand ei
pier, se inmultesc cei drepti.
CAPITOLUL 29
Roadele judecatii sanatoase.
1. Un om pedepsit indelung si tare
la cerbice va fi intr-o clipa zdrobit si fara vindecare.
2. Cand dreptii domnesc se bucura poporul si, cand stapanesc cei fara
de lege, suspina.
3. Cine iubeste intelepciunea bucura pe tatal sau, iar cine umbla cu
desfranatele isi prapadeste averea.
4. Un conducator prin dreptate face sa propaseasca tara, iar cel ce
pune dari grele o ruineaza.
S. Omul care linguseste pe prietenul sau intinde cursa pasilor
lui.
6. Pe calea celui rau este intins un lat, dar dreptul trebuie sa fuga
si sa salte de bucurie.
7. Omul drept se ingrijeste de pricina celor sarmani; celui fara de
lege nu-i pasa de ei.
8. Batjocoritorii rascoala cetatea, iar cei intelepti potolesc
mania.
9. Cand un intelept se cearta cu un nebun, fie ca se supara, fie ca
rade, nu-si pierde cumpatul.
10. Oamenii setosi de sange urasc pe cel fara prihana, iar cei drepti
ocrotesc viata lui.
11. Nebunul face sa izbucneasca pornirea lui patimasa, iar inteleptul
isi infraneaza mania.
12. Cand un conducator asculta de cuvinte mincinoase, toti slujitorii
sai sunt rai.
13. Saracul si cu cel ce asupreste pe cei saraci se intalnesc; Cel ce
lumineaza ochii amandurora este Domnul.
14. Un conducator care judeca cu dreptate pe cei saraci isi intareste
scaunul lui pe veci.
15. Varga si certarea aduc intelepciune, iar tanarul care este lasat
(in voia apucaturilor lui) face rusine maicii sale.
16. Cand cei fara de lege domnesc se inmultesc rautatile, iar dreptii
vor vedea (cu bucurie) prabusirea lor.
17. Mustra pe fiul tau si el iti va fi odihna si iti va face placere
sufletului tau.
18. Fara vedenie de prooroc poporul e fara stapan, dar fericit este cel
care pazeste legea!
19. Sluga nu se indreapta numai cu povete, fiindca, desi pricepe, insa
nu asculta.
20. Daca vezi un om care se zoreste la vorba, atunci pentru un nebun e
mai multa nadejde decat pentru el.
21. Daca (vreun stapan) dezmiarda din copilarie pe robul sau, acesta
ajunge la sfarsit sa se creada fiu.
22. Un om manios atata cearta si cel aprig savarseste multe
pacate.
23. Mandria umileste pe om, iar de cinste are parte cel smerit.
24. Cel ce imparte cu hotul isi uraste sufletul lui, fiindca aude
blestemul, dar nu zice nimic.
25. Teama de oameni duce la caderea in cursa, dar cel ce nadajduieste
in Domnul sta la adapost.
26. Multi cauta fata stapanitorului, dar dreptatea omului vine de la
Domnul.
27. Omul nedrept este uraciune pentru cei drepti, iar cel drept este o
uraciune pentru cei rai.
CAPITOLUL 30
Cugetari despre rostul vietii.
1. Cuvintele lui Agur, fiul lui
Iache din Massa. Acest om a zis: "Sunt ostenit, Dumnezeule, sunt
obosit, Doamne, sunt sleit de puteri!
2. Caci sunt tare prost, ca sa ma pot socoti ca om si nu am pricepere
(care ar putea sa fie vrednica) de un om.
3. Nici n-am invatat intelepciunea si nici stiinta celor sfinti nu o
cunosc.
4. Cine s-a suit in ceruri si iarasi s-a pogorat, cine a adunat vantul
in mainile lui? Cine a legat apele in haina lui? Cine a intarit toate
marginile pamantului? Care este numele lui si care este numele fiului
sau? Spune daca stii!
5. Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt lamurite, scut este El pentru cei
ce cauta la El scaparea.
6. Nu adauga nimic la cuvintele Lui, ca sa nu te traga la socoteala si
sa fii gasit de minciuna!
7. Doua lucruri cer de la Tine, nu ma respinge inainte de a muri:
8. Prefacatoria si cuvantul mincinos indeparteaza-le de la mine;
saracie si bogatie nu-mi da, ci da-mi painea care-mi este de
trebuinta,
9. Ca nu cumva, saturandu-ma, sa ma lepad de Tine si sa zic: "Cine este
Domnul?" Ca nu cumva, saracind, sa ma apuc de furat si sa defaim numele
Dumnezeului meu.
10. Nu grai de rau pe sluga la stapanul sau, ca nu cumva sa te blesteme
si sa te sileasca sa-ti ceri iertare.
11. Este cate un neam de oameni care blesteama pe tatal sau si nu
binecuvanteaza pe maica sa;
12. Un neam caruia i se pare ca e fara prihana in ochii lui si care nu
este curatit de necuratia lui;
13. Un neam... O, cum ridica ochii lui sus si cit se inalta de sus
genele lui!
14. Un neam ai carui dinti sunt ca sabiile si ai caror colti sunt
cutite, ca sa manance pe cei sarmani de pe pamant si pe cei saraci
dintre oameni.
15. Lipitoarea are doua fiice care zic: "Da-mi, da-mi!" Trei lucruri nu
se pot satura, ba si al patrulea care nu zice niciodata: "Destul!" si
anume:
16. Locuinta mortilor, pantecele sterp, pamantul care nu e satul de apa
si focul care nu zice niciodata: "Destul!"
17. Ochiul care isi bate joc de parintele sau si nu ia in seama
ascultarea (ce este dator) maicii sale, sa-l scoata corbii care
salasluiesc linga un curs de apa, iar puii de vultur sa-l
manance.
18. Trei lucruri mi se par minunate, ba chiar patru, pe care nu le pot
pricepe:
19. Calea vulturului pe cer, urma sarpelui pe stanca, mersul corabiei
in mijlocul marii si calea omului la o fecioara.
20. Asa este purtarea unei femei desfranate: ea mananca si isi sterge
gura si zice: "N-am facut nimic rau"
21. Pentru trei lucruri se cutremura pamantul, ba chiar pentru patru nu
poate sa rabde:
22. Pentru robul care ajunge rege, pentru nebunul care se satura de
paine,
23. Pentru o femeie dispretuita cand ea se marita si pentru o sluga
care mosteneste pe stapana sa.
24. Patru sunt animalele cele mai mici de pe pamant si care sunt cele
mai intelepte:
25. Furnicile, neam fara putere, care isi agonisesc vara hrana
lor;
26. Dihorii, neam slab, care-si cladesc in stanci locasul lor;
27. Lacustele care nu au rege si totusi ies toate in stoluri;
28. Soparla care se poate prinde cu mana si care patrunde in palatele
regilor.
29. Trei fiinte au infatisare frumoasa, ba patru, care au un mers
maret:
30. Leul, viteazul printre dobitoace, care nu da inapoi in fata
nimanui;
31. Cocosul cel ager, tapul si regele caruia nimeni nu-i poate sta
impotriva.
32. De esti asa de nebun ca sa te lasi manat de manie, bate-te cu mana
peste gura.
33. Batutul laptelui da untul, lovitura peste nas face sa tasneasca
sangele, iar intaratarea maniei duce la cearta.
CAPITOLUL 31
Comoara de mare pret este femeia virtuoasa si harnica.